Get your own Slide Show!

REPORTAJ

Un ucigas nevazut si 23 de victime












Un ucigas nevazut isi face de cap pe soselele judetului. Anual, sute de soferi din Iasi pun voit in pericol viata celor din jur. Inconstienta acestora duce de multe ori la accidente cu urmari fatale. E vorba despre cei care beau alcool si apoi urca la volan. Numai anul acesta, la Iasi au fost prinsi 730 de soferi bauti la volan, din care 274 beti, adica avind o alcoolemie peste 0,8 la mie, limita legala a infractiunii. Este un fenomen care a facut in 2007 nu mai putin de 23 de victime: doi morti si 21 de raniti grav.
De vina pare a fi inconstienta, dar si legislatia, care aproape ii mingiie pe crestet pe cei care conduc bauti. In Romania, cei cu alcolemii de pina in 0,8 la mie scapa cu simple amenzi si permisul suspendat pe maximum 3 luni. In multe tari occidentale, amenzile ajung si la 10.000 de euro sau dolari, inchisoare sau suspendarea permisului pina la 4 ani.
Este poate unul din motivele pentru care tara noastra se afla pe primul loc in UE ca numar de accidente la suta de mii de locuitori. Medicii legisti arata insa cit de periculos poate fi un astfel de sofer inconstient, descriind trei faze ale soferilor bauti. Practic, un sofer beat nu mai are reactii si nu mai poate evita un impact. Cititi un amplu articol despre accidente grave provocate de alcool, despre cum lucreaza bautura in organism si despre cit de drastica este legislatia rutiera in lume in privinta alcoolului.
Potrivit datelor din evidentele Politiei Rutiere, in primele opt luni ale anului nu mai putin de 730 de ieseni au fost prinsi bauti la volan. "In 274 de cazuri a fost vorba de infractiuni. In urma testarii, rezultatele au aratat o concentratie mai mare de 0,41 miligrame pe litru alcool pur in aerul expirat (dublu in singe - n.r.), ceea ce constituie infractiune", a explicat Virginia Pralea, purtator de cuvint al IPJ.
Pentru 356 de cazuri, aparatele etilotest ale Politiei au inregistrat concentratii de pina la 0,4 la mie, soferii fiind sanctionati cu 9-20 puncte amenda si suspendarea permiselor pe trei luni. De la inceputul anului, doua persoane si-au pierdut viata, una a ajuns in stare grava la spital, iar alte 20 au fost ranite in accidentele provocate de soferi bauti. "De la inceputul anului, pe raza judetului au avut loc 15 accidente care au avut cauza principala consumul de alcool. Toti soferii implicati in aceste evenimente erau posesori de permis categoria B", a mentionat subinspectorul Lucian Solomon, din cadrul IPJ.
Cea mai mare alcoolemie din acest an inregistrata pe aparatelele politiei a fost la sfirsitul lunii trecute. Vasile Cristian Miron (31 de ani) a fost prins cu o alcoolemie de 1,46 in aerul expirat, in timp ce se plimba cu o Dacia 1310 pe bulevardul Independentei. Pina si politistii calca legea in picioare. La sfirsitul saptaminii trecute, seful de post din comuna Movileni a fost prins baut la volan. Agentul sef adjunct Sorin Chirila-Garincea avea o alcoolomie de 1,12 in aerul expirat si a fost depistat dupa ce masina de serviciu a fost implicata intr-un incendiu la instalatia electrica.
Un ucigas nevazut isi face de cap pe soselele judetului. Anual, sute de soferi din Iasi pun voit in pericol viata celor din jur. Inconstienta acestora duce de multe ori la accidente cu urmari fatale. E vorba despre cei care beau alcool si apoi urca la volan. Numai anul acesta, la Iasi au fost prinsi 730 de soferi bauti la volan, din care 274 beti, adica avind o alcoolemie peste 0,8 la mie, limita legala a infractiunii. Este un fenomen care a facut in 2007 nu mai putin de 23 de victime: doi morti si 21 de raniti grav.

Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuşi, deoarece existau (şi încă mai există) clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu Biserica armeană costruită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi.
În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi a înfiinţat o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iaşi.
Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.
Prin Pacea de la Iaşi, cel de-al şaselea război ruso-turc a luat sfârşit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt oraşul, pentru a potoli revoluţionarii greci ai Eteriei, conduşi de Alexandru Ipsilanti.
Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala ţării a fost stabilită la Bucureşti. Pentru a compensa pierderile provocate oraşului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei oraşului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional sau Universitatea "Al.I. Cuza".
În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit oraşul Bucureşti.
În mai 1944, la Iaşi s-au purtat lupte între forţele româno-germane şi Armata roşie. Divizia de elită Panzergrenadier 'Großdeutschland a obţinut o victorie importantă la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaşi. În iulie, oraşul era ocupat de forţele sovietice.
În perioada postbelică oraşul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere şi întreprinderi industriale. După căderea comunismului, oraşul a rămas un centru important din zona de est a României.
Teatrul Naţional din Iaşi
Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.
În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraş, se mai află şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea Agronomică, Universitatea Tehnică cu peste 25.000 de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Arte şi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lângă numeroasele universităţi particulare cu sedii deosebit de impunătoare. În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.
Iaşul este al doilea centru universitar al ţării, care atrage studenţii ca un magnet. Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine), Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 cămine).În Iaşi, se mai află Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraş, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitară "Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Şchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul mănăstirii Sfîntul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi. Spitalul Sfîntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.
În zona de sud a oraşului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iaşi, în apropierea căruia se va construi Centrul Expoziţional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iaşii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou şi vechi, de istorie şi modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai puţin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii oraşul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ţine cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piaţa Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele. Unele demolări aveau ca scop curăţirea oraşului de clădirile insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare multe clădiri importante şi, pe bună dreptate, Iaşii sunt consideraţi un adevărat muzeu; în fiecare colţ al său se simt urmele trecerii unei personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei, filozofiei, istoriei sau politicii româneşti.

Despre Iasi
Miercuri, 18 Aprilie 2007
Orasul Iaşi se numară printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, în care a pulsat mereu, puternic, o autentică viaţă românească. Capitală a Moldovei, oraşul a dat patrimoniului naţional inestimabile valori materiale şi spirituale, a înscris în istoria ţării pagini glorioase, rămase durabil în conştiinţa poporului.
Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuşi, deoarece existau (şi încă mai există) clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu Biserica armeană costruită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi. În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi a înfiinţat o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iaşi. Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie. Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei. După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional sau Universitatea "Al.I. Cuza". În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În mai 1944, la Iaşi s-au purtat lupte între forţele româno-germane şi Armata roşie. Divizia de elită Panzergrenadier 'Großdeutschland a obţinut o victorie importantă la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaşi. În iulie, oraşul era ocupat de forţele sovietice. În perioada postbelică oraşul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere şi întreprinderi industriale. După căderea comunismului, oraşul a rămas un centru important din zona de est a României. Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa Veche). Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Oraşul are ca suburbii câteva mini-orăşele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie incluse în oraş (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul. Iaşul va fi după integrarea în Uniunea Europeană, un principal pol de dezvoltare al părţii estice a Uniunii Europene. Puternic centru universitar, cu peste 60.000 studenţi anual în 5 universitaţi de stat şi 3 universităţi private (Universitatea Al. I. Cuza este şi cea mai veche universitate din ţară)Puternic centru cultural (sintagmă de “capitala culturală a României” este frecvent utilizată) şi istoric (în 2008 se vor sărbători 600 ani de atestare documentară a Iaşului)Oraş cu un impresionant patrimoniu cultural şi religios – peste 50 de biserici, între care Biserica Trei Ierarhi, simbol al oraşului (Nicolae Iorga spunea ca “Iaşul e, înainte de toate, o biserică – biserica bisericilor trecutului nostru.”) Oraş multicultural, în care activează numeroase Centre Culturale străine (francez, german, al Americii Latine, British Council, ) alături de Comunitatea Elena, Comunitatea Italiana, Comunitatea Evreilor. Alaturi de alte prioritati culturale emanate din vechea capitala a Moldovei un loc deosebit il ocupa si infiintarea la Iasi, in anul 1856, a primei Gradini Botanice din Romania, de catre medicul si naturalistul Anastasie Fatu, mare patriot, filantrop si om de cultura. Amplasata pe un teren cumparat din fonduri proprii in apropiere de Rapa Galbena, avea sa fie pentru multi ani, pana la moartea marelui carturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iasi care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar si un mijloc de instructie si educatie pentru toti iubitorii naturii. Din anul 2000, Gradina Botanica din Iasi este membru fondator al Asociatiei Gradinilor Botanice din Romania, presedinte fiind profesorul doctor Mihai Mititiuc, directorul actual al institutiei.Zilele Bojdeucei